Arhivă pentru Ianuarie 2009

De sâmbătă

Bunul simț și cei șapte ani de acasă par a lipsi majorității românilor. Indiferent de situație.

Reclamă la Reebok. Nu cred că mi-ar plăcea să lucrez la acea firmă…

Să tot mergi la ski așa! Nu, Seba?

Simplificarea vieţii

Scria la un moment dat Zoso despre Zeitgeist, exprimând o părere critică la adresa  filmului. Am văzut filmele (sunt două părţi) şi cred că esenţa filmului constă în simplificarea vieţii, tendinţă pe care am observat-o ca generalizându-se în ultima vreme. eşti prea obosit sau nu ai chef să gândeşti? Uite, îţi dăm noi ceva gata mestecat şi scuipat, bazat pe nişte fapte ori pe un sâmbure de adevăr şi pe un înalt grad de speculaţie. Tu oricum nu vei gândi atât încât să mergi pe fir până al capăt.

Mi-am adus aminte de chestia asta pentru că am intrat ieri într-o librărie şi am rămas absolut uimit de cantitatea de cărţi de genul do it yourself, de cărţile scoase de edituri Păcălici care te învaţă că tu de fapt eşti deştept, ai resurse şi inteligenţă, trebuie doar să dai o groază de bani şi să ţi le descoperi. Cărţi de genul Slăbeşte rapid 15 kg în 10 zile sau Fii liderul tuturor pot să provoace cel mult un zâmbet omului normal, conştient de ceeace poate şi ceea ce ar putea face. Sigur că aspiraţiile spre mai mult nu sunt rele, dar să devii lider după ce ai citit o carte…hmm…nu cred.

Nu mai vorbesc despre talkshow-uri. Nu este nimic mai “plăcut” decât să auzi a doua zi ceea ce ai auzit în direct la Antena 3, Realitatea ori alte posturi TV, spus de oameni care mâine îşi pot schimba opiniile ca şi şosetele. Vezi oameni care înghit idei pe nemestecate şi sunt gata să se ia de gât cu oricine pentru a le apăra, însă cei care le spun se pot suci de pe o zi pe alta. Aşa, viaţa devine simplă, uneori e mai bine să fii ignorant.

Reclamă

Nu prea înțeleg ultima reclamă de la McDonald’s, cea cu starul hip-hop. Bun, ăla trebuie să facă doar ă, ăă  și are un hamburger. De star. Și eu ce trebuie să înțeleg. Că sunt mult mai sărac și că pentru mine 3 lei contează și trebuie să muncesc mai mult pentru ei. Și că apoi trebuie să mă bucur mai mult de hamburger și să îl savurez? Sau că nu e locul meu la McD, pentru că acolo merg doar cei care au bani și îi câștigă ușor? Sunt confuz…

The Curious Case of Benjamin Button

Un bebeluș care se naște bătrân și întinerește pe măsură ce trece vremea. Adăugați la asta faptul că Brad Pitt este personajul principal. Cam asta este povestea, pe scurt, a filmului The Curious Case of Banjamin Button. E destul de lung (două ore și 47 de minute), cu greu l-am urmărit până la final. Mi s-a părut destul de monoton și de previzibil. Și Brad Pitt moare la final…

Leapşă de la Seba

Voi răspunde la această leapşă de la Sebastian:

1. Cat de departe esti de copilarie?

Având în vedere că lucrez cu copii şi că în fiecare zi iau contact cu ei, nu pot să spun că sunt prea departe de copilărie. Pe de altă parte, mai sunt situaţii în care mă simt copil, fie amintindu-mi de ceva, fie făcând sau văzând ceva care mă duce cu gândul la copilărie.

2. Mai ai prieteni din copilarie?

Da, mai am. Un prieten, care actualmente este la Timişoara şi cu care ţin legătura telefonic. Ne vedem ori de câte ori ajunge pe la Baia Mare. Eu ajung mai rar prin Timişoara.

3. Care sunt cele mai frumoase momente ale copilariei tale?

Ar fi greu de ales un momemnt, am avut mai multe momente fericite. Cred că, dacă ar fi totuşi să aleg, ar fi vacanţele petrecute la mare (vreo două), în tabără. Asta pentru că mergeam împreună cu o bună parte din colegi, iar tabăra era recompensa pentru un an de învăţătură. Atunci când eram sigur că plec la mare însemna că am învăţat bine şi că ai mei erau mulţumiţi de mine. Iar recompensa era pe măsură 🙂

4. Cate vise de copil ti-au fost indeplinite?

Când eram copil, un vis de-al meu era să mă fac şofer de TIR, la fel ca vecinul meu care se întorcea din fiecare cursă cu ciocolată, gumă de mestecat şi o groază de dulciuri, pe vremea când la noi nu se prea găseau. Nu s-a împlinit 🙂 În rest, dorinţele mi-au fost îndeplinite în măsura înc are ai mei puteau să o facă. Jocuri de genul Dacii şi Romanii ori Piticot primeam de Crăciun sau cu ocazii speciale, aveam grijă de ele şi mă ţineau o vreme lungă.

Dau leapşa mai departe lui Maddy, Miki şi MicuTZU (triple M:) )

Revista Pif în faliment

Revista Pif Gadget este în faliment. Cred că mai am acasă câteva numere din revista asta, o colecționam în copilărie alături de Rahan. Păcat, era o bucată din copilăria mea, alături de Rahan. Îmi aduc aminte că avea niște chestii care se montau (gadgeturi), care uneori ajungeau odată cu revista, alteori nu, probabil că le luau cei de la poștă. Oricum ar fi fost, revista era extraordinară.

De duminică

Evenimetul Zilei lansează o teorie a conspirației care ar putea explica moartea lui Grigore Vieru. Serviciile secrete rusești ar putea fi vinovate pentru accidentul poetului.

Elevii chiulangii sunt monitorizați de o agenție specială de detectivi. Idee de criză, care pare să meargă bine. Andrei, înca nu au ajuns în București, dar m-aș uita de două ori în jur când plec de la ore 🙂

Cea mai bună apărare pentru un medic în cazul în care îi moare pacientul: Așa i-a fost scris! Da, cu soarta nu te poți pune…