Year One

Year One este o comedie ce aduce foarte tare cu History of the World: Part One a lui Mel Brooks. Cu toate acestea, reuşeşte să fie amuzant şi încorporează o mulţime de referinţe culturale (unele mai evidente, altele mai puţin evidente) pentru a binedispune spectatorii. Chestiunile care ar trebui să fie tabu sunt tratate cu umor, aşa că până şi un eveniment tragic poate fi făcut amuzant.

Jack Black face un tip de rol obişnuit pentru el, de Average Joe de la care nimeni nu aşteaptă nimic şi care surprinde pe toţi în final.

Superman/Batman: public enemies

M-am bucurat când am auzit că a apărut filmul acesta de animaţie, parcă e un “return to innocence” faţă de Ice Age-uri şi alte filme de acelaşi gen, parcă mă simt mult mai familiarizat cu personaje de genul acesta (cine avea în jur de 9-10 ani pe la 1989 poate îşi aduce aminte de desenele cu Batman şi Superman – episoade şi serii vechi – difuzate de RTL sâmbăta dimineaţa de la 9). Aşa că m-am uitat la film cu acest bagaj în minte.

Destul de scurt (o oră şi vreo 5 minute, din care 5 minte sunt genericele), filmul mi-a plăcut, deşi Superman şi Batman, care sunt aliaţi aici (şi prieteni buni) sunt ca Rocky Balboa: iau bătaie 2/3 din film, iar la sfârşit rezolvă situaţia. Ceea ce nu mi-am dat seama e ce a făcut Robin că a fost “schimbat” de Batman cu Superman. Oricum, afacerea a fost bună, că Superman îl scoate din rahat pe liliac de câteva ori.

Şi încă o chestie: după ce Superman luptă împotriva lui lex Luthor timp de vreo 3 episoade, după ce Lex stă în închisoare o vreme, oamenii îl aleg de preşedinte. Get the hint, people, he is evil!

Filme

Deşi nu prea am avut mult timp liber în ultimele zile, am reuşit să văd câteva filme pe care le recomad:

Drag me to hell este un film care, deşi previzibil de pe la jumătate încolo, reuşeşte să ţină spectatorul în suspans şi să ofere un final diferit de cele cu care spectatorii sunt obişnuiţi.

The Proposal, o comedioară simpatică şi pe alocuri amuzantă, cu Sandra Bullock reprezentând fidel genul de femeie de carieră, pentru care viaţa privată este un apendice al celei profesionale şi pentru care telefonul reprezintă 90% din viaţă.

Knowing, un film bun de vineri seara, în care Nicholas Cage face un rol bun în încercarea de a evita sfârşitul lumii. Sigur, nu salvează lumea la fel de spectaculos ca şi Bruce Willis, dar o salvează. Asta contează în final.

Race to Witch Mountain

Un fost infractor și o cercetătoare convinsă de existența extratereștrilor dau, din întâmplare, peste doi extratereștri care le cer ajutorul pentru a salva lumea lor și pământul în același timp. Toate într-un film Disney din care copii pot învăța așa:

1. Extratereștrii arată ca și noi, oamenii, doar că au puteri ciudate: pot sta în fața unei mașini care are o viteză foarte mare și nu pățesc nimic, pot vorbi cu câinii, au o grămadă de bani la dispoyiție, pot băga mâna prin metale ori pereți și pot conduce mașini doar cu puterea gândului.

2. Nu e bine să îi superi pe extratereștri, altfel pățești lucruri nasoale.

3. Există și în lumea extratereștrilor un fel de Terminator care îi urmărește pe ăia buni până la anihilare totală.

4. Binele învinge (bine, toată lumea știe că binili învinge).

Un film amuzant, bun de urmărit cu familia, dar care după aceea necesită explicații detaliate privind diferența între imaginar și realitate.

Movie batch

Night at the Museum – Battle of the Smithsonian

Larry Dale (Ben Stiller) are acum o companie de succes, dar când îl cheamă ”datoria” nu poate rezista și își ajută prietenii din muzeu. Filmul are câteva secvențe cu adevărat amuzante (cupidonii care cântă melodia din Titanic, apariția lui Darth Vader sau accentul faraonului), în rest este destul de previzibil și pe alocuri chiar plictisitor. Americanii se pare că sunt încă obsedați de dispariția Ameliei Earhart.

The International

Citisem câteva review-uri pentru filmul ăsta, majoritatea spunând că este un film încâlcit și greu de urmărit. Ceea ce am văzut însă a fost un film antrenant, cu răsturnări de situație. Clive Owen face un rol bun ca și agentul Salinger, a cărui anchetă este permanent împiedicată de sistemul corupt implicat în lucururi necurate.

Seven pounds

Will Smith face un rol bunin Seven Pounds. Deși nu este genul meu de film, l-am urmărit pentru prezența lui Will Smith. Care nu dezamăgește. În rolul unui agent de la fisc, își ia misiunea de a ajuta niște oameni despre care el consideră că merită, făcând sacrificiul suprem: dându-și propria viață.

A bridge too far

Un film extraordinar, pe care îl includ între preferatele mele, alături de cele menționate aici. Cu o distribuție de zile mari și cu un scenariu beton în spate -cartea pe care se bazează filmul nu am apucat să o citesc încă, dar sunt filolog și am timp:) – filmul descrie o acțiune eșuată a aliaților în timpul celui de-al doilea război mondial. Este vorba de o acțiune prin care germanii ar fi fost atacați chiar la ei acasă, în timp ce ei erau ocupați pe frontul din est. Operațiunea nu a reușit însă, iar pierderile ai fost extrem de mari. Un film care merită văzut și/sau revăzut.

Open Season 2

Parcă mai bun decât prima parte, filmul se concentrează pe Mr. Weenie, care este mortal cu accentul lui german. Faza mea favorită:

Despre filme

Bucuros că în ultima vreme găsesc din ce în ce mai multe pack-uri de filme pe aceeași temă, am ales un war pack. Pe care l-am văzut în întregime și din care mi-au plăcut trei filme.

Valkirye (2008) – film despre atentatul organizat împotriva lui hitler. Tom Cruise are un rol foarte bun, filmul reușește să țină spectatorul în suspans de la început la sfârșit. Sfârșit știut dinainte, dar totuși…

The Guns of Navarone (1961) – film vechi, în care accentul se pune mai puțin pe spectaculozitatea scenelor și pe efectele speciale, cât pe acțiune și interpretare. Gregory Peck și Anthony Quinn în distribuție.

The Dirty Dozen (1967) – George Kennedy, Telly Savalas și Donald Sutherland fac din această peliculă un film extraordinar. A fost preferatul meu din pack, un film despre cum oameni ccnsiderați fără șanse de reabilitare se pot ridica la înălțimea momentului dacă li se dă oportunitatea.

The ten

În ultime vreme scriu destul de mult despre filme, nu pentru că nu aș avea alte subiecte, ci pentru că am avut ocazia să văd mai multe fime decât de obicei. Ultimul pe care l-am văzut a fost The Ten. Ideea este destul de bună, zece povești, legate între ele, fiecare pornind de la una din cele 10 porunci creștine. De la idee la realizare însă…De mult timp nu am văzut un film atât de slab, în sensul în care te face să te întrebi când se întâmplă ceva bun?, aștepți și aștepți, dar nu se întâmplă nimic care să spargă monotonia. Am simțit că am pierdut o oră și ceva din viață urmărindu-l.

Technorati Tags: film,cinema,The Ten

,