Vremea caldă din week-end a fost numai bună pentru o bălăceală, aşa că am dat o tură pe la vecini pentru o zi de relaxare. Vecini care îşi fac temele mai bine decât noi în orice domeniu, inclusiv turism. Aşa se face că orice orăşel cât de xât mai răsărit are un ştrand foarte modern, condiţii ideale pentru petrecerea timpului liber şi preţuri decente. Pe când la noi puţinele ştranduri care supravieţuiesc sunt în paragină şi au clienţi destul de puţini.
Arhiva pentru iunie, 2009
Diferență mare între rezultatele care te ajută să înțelegi femeile și cele care te ajută să înțelegi bărbații. Poate că femeile nu sunt interesate să ne înțeleagă.
Pe internet se poate găsi orice. dar să ai nevoie de un tutorial/wizard să desfaci un sutien, asta nu mă gândeam.
Concluzia tristă la un drum mai lung în România (vorbesc la unul de peste 200 de km) este că nu prea ai cum să scoți o medie mai bună de 50-55 de km/h în timpul zilei. Cu excepția autostrăzilor, vorbesc de drumuri normale. Indiferent de mașină, tot vei da peste unul sau altul din cei despre care vorbește Zoso. Iar când vrei să depășești, din față va veni o căruță. Ori un biciclist care circulă fix pe mijlocul drumului. Dacă nu e nici nuna, nici alta, atunci vei întâlni lucrări de asfaltare. Care se fac și pe ploaie, nu contează, doar banul să iasă. Și ce dacă asfaltul va mai trebui pus o dată? Alți bani, altă distracție.
Pe lângă categoriile descrise de Zoso, mai pot adăuga vreo două:
Daciotul. Conduce o Dacie veche (papuc sau normală), este de obicei un localnic care va intra în drumul principal fix în fața ta. Demarajul Daciei nefiind cel de Ferrari, vei fi obligat să încetinești brusc pănă pe la 30 la oră. Daciotul va merge vreo 4 minute pe drumul național, cu 30 la oră, după care va trage pe marginea drumului sau va intra într-o curte. Timp în care în spate se vor aduna 15 mașini, două tiruri și un autocar.
Sinucigașul. Depășește în orice condiții. Chiar dacă are un Opel producție 1979 care se dublează ca valoare cu un plin de motorină. Sinucigașul depășește pe linie continuă (dacă e dublă, cu atât mai bine, senzația e mai tare), în localitate, atunci când din față vine unul cu 140…nu contează. El trebuie să fie primul.
Super-șoferul. Ăsta știe mai bine decât oricine, poate să vadă după curbe. Așa că dacă este un semafor care oprește circulația pe o bandă, super-șoferul va depăși coloana care așteaptă și va continua drumul. Că doar el știe că de după curbă, pe banda liberă, nu va veni o coloană care tocmai a primit verde. Nu se oprește nici la semnalul celor care întorc paleta aceea cu verde/roșu. Pentru că ei nu opresc decât atunci când vor ei, nu când le spun alții. Sunt un fel de Chuck Norris.
O altă surpriză a drumurilor sunt animalele din sate. Câini prietenoși, care aleargă pe lângă mașini, rațe (sau gâște? – oricum, tocite arată la fel) sau găini care traversează fără să se asigure, ori ciurda de vaci.
Din nou în Drobeta Turnu Severin pentru câteva zile. Drum lung (uneori plictisitor), dar zona este foarte frumoasă.
Night at the Museum – Battle of the Smithsonian
Larry Dale (Ben Stiller) are acum o companie de succes, dar când îl cheamă ”datoria” nu poate rezista și își ajută prietenii din muzeu. Filmul are câteva secvențe cu adevărat amuzante (cupidonii care cântă melodia din Titanic, apariția lui Darth Vader sau accentul faraonului), în rest este destul de previzibil și pe alocuri chiar plictisitor. Americanii se pare că sunt încă obsedați de dispariția Ameliei Earhart.
The International
Citisem câteva review-uri pentru filmul ăsta, majoritatea spunând că este un film încâlcit și greu de urmărit. Ceea ce am văzut însă a fost un film antrenant, cu răsturnări de situație. Clive Owen face un rol bun ca și agentul Salinger, a cărui anchetă este permanent împiedicată de sistemul corupt implicat în lucururi necurate.
Am fost ieri la un club, cu ocazia unei zile de naștere. Se nimerea să fie și concert DJ Project. Nu prea mai umblu pe la cluburi (că de la o vârstă omul preferă un film ori o ieșire pe terasă), dar din când în când nu strică câte o ieșire din asta. Mai ales că ai prilejul să vezi niște chestii…Spre exemplu, unul din primele lucruri observate a fost că, odată intrat în club împrună cu grupul de colegi, s-a dublat media de vârstă a clienților.
M-am liniștit relativ repede, pentru că am descoperit pe loc rețeta unui clubber adevărat. Totul este în haine. Și puțină atitudine. Așa deci. La fete nu prea am ce să spun. Doar că am vazut filme porno în care actrițele erau mai bine îmbrăcate la începutul scenei decât fetele din club. Și mai bine îmbrăcate, și cu mai multe haine. De băieți (aș spune bărbați, dar puțini se încadrau) pot spune că este un must cămașa sau tricoul alb. Neapărat mulat și să se vadă ceva umflat sub tricou sau cămașă. Dacă nu brandul, măcar burta. La cămașă albă merg niște pantofi negri, și un ceas cât mai mare (nici un bai dacă e Kelvin Klein sau Dolce&Babana) la vedere. Cămașa trebuie să acopere cureaua pantalonilor, dar numai puțin, că dacă te ridici pe vârfuri să bălești după câte o fătucă de tip jail bait să se vadă buricul. Am văzut și maieuri albe, și pantaloni albi cu cămașă albă (lipseau doar șlapii și mă credeam la disco Ring în Costinești).
Muzica…ah, muzica. Mă gândeam după câteva zeci de minute că ar fi bine ca DJ să ia o pauză și să meargă să mănânce. Ca la nuntă. Dădeam eu farfuria de sarmale dacă termina. Dar nu, până la 2.45 a fost o piesă. Aceeași. Cel puțin așa am avut impresia. Apoi au început DJ Project. A căror piese au semănat toate între ele. Și cu piesa de până atunci. Aia lungă, care începuse când am intrat în club.
Un alt must have în club este Jim cu RedBull. Cine bea cola e cretin. La fel, Cuba Libre e gay (dar e bun, spun eu). Nu contează că în mod normal copiluții își puteau permite o sticlă de apă plată cu 2 paie, Jim să fie pe masă și RedBull.
Mă mai întrebam eu o chestie, așa cum stăteam acolo. Nu cunoșteam pe nimeni în club, deși la un moment dat se aglomerase. Și mă gândeam că probabil s-a făcut în Baia Mare un cartier nou și secret, unde se adună ziua toți clubberii ăștia. Și de aia nu îi cunosc, pentru că nu știu unde e cartierul ăsta.
A fost distractiv, m-am convins că atitudinea se vede bine și de aici* (a se citi bancul) este cea mai bună și mi-am promis că revin. La anul.
*Trei barbati de 20, 40 si respectiv 60 de ani, naufragiaza intr-o noapte furtunoasa pe o insula pustie. A doua zi dimineata zaresc in departare o insula plina de femei frumoase. Cel de 20 de ani se arunca in valuri si inoata spre insula invecinata, cel de 40 de ani incepe sa construiasca o pluta pentru a face traversarea, iar cel de 60 de ani le spune celorlalti doi:
- Ce va agitati tata ca se vede bine si de aici!
M-ar chema Ginger DazzlePassion dacă aş fi stripper şi Anthony (Tony) The Weasel Gambino dacă aş fi mafiot. Dacă aş fi supererou aş fi The Invincible Enigma. Toate sunt de aici.
Da, astăzi sunt fericit şi ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. Aşa că am deschis emailul şi primul mesaj îmi spune că am câştigat 1 milion de dolari la ceva loterie din SUA. Nu am participat, dar mă gândesc că am ceva unchi în America şi a pus un bilet pentru mine. Sunt milionar!
Apoi, al doilea mesaj mă anunţă că am câştigat un laptop, cu “licenţă free de Windows”. Excelent! Trebuie să trimit un email de confirmare, să dau adresa şi îmi vine acasă. Şi să depun un mic depozit. Nu ştiu de ce, probabil ca sign of good faith.
Un nenea din Africa îmi spune că îmi dă o groază de bani din ceva fonduri secrete de-ale lui, dacă îl ajut să le scoată din ţară. Sigur că da, doar am un milion de dolari deja, pot depune o garanţie de vreo 10000 de dolari în contul lui.
M-am supărat puţin când am văzut că ceva farmacie îmi spune că am nevoie de Viagra (după care m-am întrebat de unde ştiu ei, când eu nu am spus la nimeni încă), dar mi-a trecut, pentru că am văzut un email în care două rusoaice vroiau să se întâlnească cu mine. Titlul emailului era You are cute, we want to meet you. Cum să nu îţi treacă supărarea?
După cum spuneam, ziua se arată a fi excelentă. Şi e abia ora 8.30!
…sunt vorbele pe care le aud de foarte multe ori la tineri. Nu înțeleg cum poate cineva să se plictisescă, când sunt atâtea lucruri de făcut. În loc să se bucure că au timp la dispoziție să le facă, se plâng că au prea mult timp liber și nu știu ce să facă cu el.
Un profesor de-al meu spunea că ”numai oamenii proști se plictisesc, cei deștepți își găsesc rapid o ocupație”. Să fie oare atâția care nu își găsesc o ocupație?
Veche, dar oricând poate descreți frunțile. Mai ales că pe la mijlocul filmulețului este un schimb de replici genial cu privire la femei.
