Comunicare

Nu, e chiar OK, nu mă deranjează spune fata către cealaltă domnişoară, şi apoi îi zâmbeşte. După care se întoarce către mine şi explodează: Bine că numai mie îmi cere chestia asta. Alta nu este aici să facă treaba asta?!.
O întreb dacă domnişoara îi este şefă. Nu, îi este colegă şi pe deasupra şi prietenă. Nu am reuşit să îmi dau seama dacă îi este “prietenă de birou*” sau doar “prietenă**”.
Oricum ar fi, diplomaţia merge până la un anume punct. Adică până la punctul în care trebuie să îţi dai seama că poţi spune NU şi poţi să te exprimi fără ocolişuri. Mai ales cu anumite persoane, pe care le consideri a fi prietene și care nu ar trebui să se supere pentru așa ceva. Sau dacă se supără, ar trebui să le treacă.

*prin prietenă de birou înțeleg persoana cu care ies la cafea, cu care discut anumite chestii din birou, cu care ies în pauza de masă. De asemenea, înțeleg persoana în fața căreia nu îl vorbesc pe șef de rău.
**prin prietenă înțeleg persoana cu care se poate vorbi orice. Și oricând.

Nuntă

După cum spuneam şi aici, urăsc nunţile. Nu pentru ceea ce reprezintă în sine, adică sărbătorim faptul că un bărbat se va trezi -teoretic – lângă aceeaşi femeie pentru tot restul vieţii, (sau asta se sărbătorește la petrecerea burlacilor? Anyway…) ci pentru ce au ajuns în ziua de azi. Trebuie să te duci pregătit psihic la o nuntă dacă vrei să reziști cât de cât și să nu pleci în 5 minute.
Începem cu muzica, care de cele mai multe ori este o alternanță între suicide soundtracks (Floare mândră, trandafir ori Pușca și cureaua lată) și manele/etno pop+Aurel Tămaș – pe ăsta nu știu unde să îl încadrez, melodiile lui sunt mai proaste decât celelalte categorii.
După ce alungi gândul sinuciderii, ca să nu faci mizerie pe jos ori să strici buna dispoziție a mirilor, urmează furatul miresii. Aici se pune problema: dacă s-a dus cu ei, să o păstreze. Eu nu mai plătesc să o aduc înapoi. Însă cu toții plătesc să o aducă înapoi.
Distracția maximă începe pe la 2 sau 3, când băutorii de cursă lungă au ca argument numai tonul ridicat (cu cât strigă mai tare, cu atât mai multă dreptate au) și încep să își descheie cămașa, transpirată deja de la căldură, plutind pe la mese și jurând prietenie veșnică celor pe care abia acolo i-au cunoscut.
Abia aștept să mă duc.

Comunicarea cu autorităţile

Am intrat recent în clădirea unei primării într-un oraş mic din centrul ţării. Pe lângă atitudinea de cerber a gardianului (Pe cine cauţi? – Căutaţi eventual, că nu am cules cartofi împreună ieri), am observat o chestie foarte faină. Şi anume că era un panou de informare care cuprindea date din diferite domenii de interes public: începând cu numărul de telefon al Protecţiei Consumatorului până la numărul de telefon al Agenţiei pentru Forţele de Muncă, numărul de telefon pentru copii abuzaţi, programele ghişeelor din primărie şi din alte locuri care au legătură cu primăria, cam tot ce putea fi interesant pentru omul care avea o problemă acolo.

Mă gândeam cât stres si timp pierdut din partea funcţionarilor se evită în felul ăsta. Nu vine Gigel să bată la prima uşă şi să întrebe unde poate să îşi obţină aprobarea pentru a creşte găini în balcon, nu este trimis la alte trei uşi pentru ca apoi să i se spună că nu se poate şi că dacă vrea să crească găini în balcon a rămas ceea ce era şi bunicu-său când a venit la oraş să muncească la combinat: ţăran.

Ar fi excelent dacă s-ar găsi un asemenea ghişeu amenajat în toate primăriile sau la toate instituţiile publice unde omul pierde mai mult timp cerând relaţii şi îndrumări decât rezolvând efectiv treaba pentru care a venit.

Auzeam mai demult chestii de genul: în Germania se rezolvă o treabă cu autorităţile/poliţia extrem de rapid. De exemplu numere la maşină în 4 ore. Credeam că sunt poveşti, legende urbane. Poate că totuşi nu sunt.

Dicţionar feminin

Am primit pe mail, pe lângă o groază de oferte de Viagra, propuneri de afacere din Nigeria şi vize din SUA, un mic dicţionar de traducere a termenilor pe care îi folosesc femeile foarte des. Iată-l, deci:

“Dicţionar spre luminarea bărbaţilor cu privire la :

5 minute ” – interval de timp intre una si trei ore folosit la aranjarea parului, pensarea sprancenelor, datul cu rimel, creionarea buzelor rujate, aranjatul in oglinda; expresie folosita cu predilectie de ea, cand tu te grabesti la o intalnire cu ora fixa, pe care ai fost destul de tantalau sa o divulgi.

rimel ” – un fel de smoala pentru gene, care se aplica cu o ustensila tirbusonoidala, prin scarmanarea fiecarui fir de geana in parte; in caz de ploaie, smoala se prelinge pana intre dinti, facand mimica faciala a ei, mult mai interesanta decat in mod normal; daca este waterproof  (anti ud) nici atata bucurie nu ai.

oglinda” – dispozitiv de belit ochii in el, care reflecta gingasia si frumusetea ei, si daca nu o reflecta e vai si amar de curu tau, ca ii scoti par alb in cap cu stilul tau de magar, si o imbatranesti intr-un an cat altii-n zece; porcule!

lacrima ” – unealta diabolica ce implica eliberarea de cantitati apreciabile de apa si sare prin orificiile oculare; debitul constant este asigurat de o punga apoasa, cu un volum intre 1 si 2 litri, amplasata in lobul frontal al craniului; unealta este folosita fara nici o discriminare, ca argument in orice discutie contradictorie sau rugaminte.

discutie ” – bazait cu o cadenta de 10.000 de cuvinte pe ora, numai pe note acute, ce intervine dupa ce ti-ai cumparat o undita, placa video, faruri noi la masina sau orice altceva de care ea nu se foloseste;

posetuta ” – ditamai tolba de 5 kilograme pe care ea o poarta cu o lejeritate herculeana, de care nu ai crede-o in stare cand iti spune pisicoasa ” tati, nu ma ajuti cu painea asta, ca imi rupe mainile…”; in respectivul sac fara fund se gasesc o sumedenie de dispozitive de neinteles pentru noi dar deosebit de utile pentru ele (medicamente pentru toate bolile pamantului, oglinda de belit ochii in ea cand deschizi din intamplare sacul, gloss de buze, agenda goala, zece perechi de chei, inclusiv de la casa lu bunica care s-a daramat in 79′, fiecare cu doua brelocuri, multe pixe in caz ca odata si odata are chef de scris in agenda goala, portofeluri, telefonuri, crema de maini de zi si noapte, crema de picioare de zi si noapte, crema de corp de zi si noapte, o pereche de chiloti de schimb, doua sutiene pentru urgente, mini-trusa completa de machiaj, parfum, apa de toaleta si deodorant, servetele umede si uscate, colectia de pispirici primiti de la colegele de servici, o pisica mica si un clopotel argintiu ca sa aiba pisica mica cu ce se juca.

Lenjerie intima ” – in cazul cel mai fericit – doi sau trei saci cu ate de diferite marimi, unele prevazute cu volanase, dantelute, floricele, canafi, bumbi, poze cu tweety sau bambi, imprimeuri cu pantera roz, negre, albe, roz, culoarea pielii, zebra, tigru , iguana de apa dulce… una din principalele caracterisitici este compresia si elasticitatea. Compresia pentru ca cei trei saci de cartofi intra in numai patru sertarase ale dulapiorului (adica toate) de unde ies, daca te pune naiba sa-l deschizi mai tare de doua degete, ca scaunele ejectate din avioanele americane, agatandu-se de lustra, de geam, de clanta usii, de nasul tau. Elasticitatea, pentru ca, in acelasi bikini de 2 centimetri care abia ti-l poti imagina pe un top model somalaez, incape si o zdrahoanca cat dulapu’ cand vrea sa isi impresioneze sotul cum am vazut ea la acasa tv… se mai numesc bikini, tanga, snuri, moartea barbatilor, etc..
- intr-un caz mai putin fericit, 5 saci plin varf cu material rezistent de parasuta comunista, de culoarea alba spre gri in functie de trecera timpului, cu elastic tot de parasutism, bun pentru prastie de tras in ciori deasupra depozitului de borcane al Falticeniului… poarta denumirea de bodigai, barci, tafulci, etc.
- in cel mai rau caz si se pare pe cale de disparitie (slava domnului), una bucata metal stralucitor, grea de 5 kile, prevazuta cu lacat in sapte rotite, cu o singura cheie, tinuta in buzunarul de la spate al tatalui… nume de legenda- centura de castitate.

Epilat ” – procedeu tehnic de defrisare a zonelor cu crestere rapida. Ca si recoltarea mararului el poate fi efectuat prin metode variate, care se diferentiaza prin randament, luciu si cantitate de durere emanata. Epilatul cu ceara este de departe cel mai brutal mod de a scapa de lichenii nedoriti. Se ia un litru ce ceara, topit in haurile iadului, fierbinte de indoaie aluminiul si se toarna peste biata vegetatie inocenta. Cand urletele inceteaza, inseamna ca ceara s-a intarit, cuprinzand tulpinitele florei in cauza intr-un cleste fara scapare.. Dupa un moment de respiro se apuca stratul de ceara cu ambele maini si… mi se face rau numai sa povestesc despre asa ceva… si se trage cu putere.. Acutele realizate in acest moment de posesoara reliefului fost-vegetal nu sunt periculoase pentru urechea umana, in schimb pot ucide sau mutila grav peckinezii de pe o raza de trei kilometri.

Machiaj ” – proces complex prin care buzele ei devin de un rosu sclipitor si capata gust de copite de capra (a se vedea prima parte a dictionarului), sprancenele sunt pensate pana nu mai ramane nimic din ele si cum trebuie pus ceva in loc se trage o dara cu un creion moale si negru, genele sunt lungite de zici ca vor sa o apere de ploaie, ochii sunt pusi in evidenta prin zugravirea zonelor limitrofe lor in culori de papagal tropical, iar pielii ii mai creste un strat de 1 pana la 3 centimetri grosime de fond de ten, depinzand ce altitudinea celui mai inalt cos de pe barba.

Dieta ” – motiv pentru care nici tu nu mai poti atinge nici un fel de carne, dulciu, grasime, paine sau produs lactat, si trebuie sa rumegi cat e ziua de lunga frunze de bananier, iarba de canada, urzici de coltul blocului, soia, si alte alimente specifice vacilor
– stare de nervozitate manifestata printr-o privire flamanda si prin clantanitul necontrolat al dintilor, care dispare doar sub privirea invidioasa a prietenelor cand le anunta triumfatoare “sunt la dieta”. Noroc ca nu tine prea mult…

Toc ” – cui care pleaca din calcai si se infinge in sol, incercand sa eleveze femeia cu cel putin jumatate de cap pentru a vedea mai bine pe unde merge. Tocul este extrem de util pentru o anumita categorie de barbati, asa numitii pampalai, papa-lapte, oua moi, gelatini, carora le face mai mult spatiu, acolo unde stau ei, sub papuc.

Unghii ” – suport pentru niste chimicale colorate si urat mirositoare care iti lipesc parul de nas si fac becurile sa fileze de fiecare data cand ea sta cu degetele de la maini si picioare raschirate in toate partile si iti cere sa o scarpini dupa ureche ( nu ma pot misca tati ca mi se strica unghiile ).

Gheare ” – varietate de unghii, tratate cu chimicale sau nu, folosite pentru scos ochii in situatii variate cum ar fi lupta pentru unica poseta ramasa la reducere sau pentru ultima pereche de pantofi cu fundita de pe stoc.

Permis de conducere ”   – bucatica de plastic trasa in tipla care atesta urmatoarele capacitati feminine:
* de a-si aranja cu succes parul in retrovizoare, in mers;
* de a apasa pe frana si ambreiaj la pornire ( naiba sa o ia de masina ce are de nu porneste ? );
* de a face parcarea laterala paralel cu locul liber dintre doua masini cu 10 metri intre ele
* de a deschide portiera in botul unei masini conduse de un barbat (ati vazut cum era sa ma omoare cremenalu?)
Si multe altele care atesta sistemul extraordinar de crunt si exigent prin care politia romana elibereaza permise de conducere.

Mecanica ”  :) – stiinta femeii de a strange in jurul masinii stricate (pentru ca nu a schimbat uleiul, nu a pus benzina, a incercat sa porneasca cu frana de mana trasa pana au sarit bujiile, a lasat farurile aprinse (auzi de ce tipa masina de fiecare data cand ies din ea? cand ai plecat tu nu facea asa…), sau din varii alte cauze naturale ) vreo duzina de mesteri mecanici si ingineri nucleari care mai de care mai experimentat in suptul furtunului de alimentare.

Curatenie ” – una din obsesiile cele mai violente ale femeii cu repercusiuni grave asupra psihicului masculin. Dupa atacurile verbale tocatoare de creieri despre cum iti arunci sosetele aburinde pe unde nu e cazul, despre cum nu strangi niciodata dupa tine si alte nimicuri de astea, vine consecinta cea mai dureroasa a acestui procedeu: orice lucru de care ai cat de cat nevoie sa iti fie la indemana dispare cu desavarsire si trebuie sa aduci cainele de vanatoare al vecinului pentru a-l gasi, evident ea nestiind unde l-a pus cand a facut ordine. “

La vecini

Vremea caldă din week-end a fost numai bună pentru o bălăceală, aşa că am dat o tură pe la vecini pentru o zi de relaxare. Vecini care îşi fac temele mai bine decât noi în orice domeniu, inclusiv turism. Aşa se face că orice orăşel cât de xât mai răsărit are un ştrand foarte modern, condiţii ideale pentru petrecerea timpului liber şi preţuri decente. Pe când la noi puţinele ştranduri care supravieţuiesc sunt în paragină şi au clienţi destul de puţini.

Google și sfaturile lui

howto

Diferență mare între rezultatele care te ajută să înțelegi femeile și cele care te ajută să înțelegi bărbații. Poate că femeile nu sunt interesate să ne înțeleagă.
Pe internet se poate găsi orice. dar să ai nevoie de un tutorial/wizard să desfaci un sutien, asta nu mă gândeam.

De pe drum (II)

Concluzia tristă la un drum mai lung în România (vorbesc la unul de peste 200 de km) este că nu prea ai cum să scoți o medie mai bună de 50-55 de km/h în timpul zilei. Cu excepția autostrăzilor, vorbesc de drumuri normale. Indiferent de mașină, tot vei da peste unul sau altul din cei despre care vorbește Zoso. Iar când vrei să depășești, din față va veni o căruță. Ori un biciclist care circulă fix pe mijlocul drumului. Dacă nu e nici nuna, nici alta, atunci vei întâlni lucrări de asfaltare. Care se fac și pe ploaie, nu contează, doar banul să iasă. Și ce dacă asfaltul va mai trebui pus o dată? Alți bani, altă distracție.
Pe lângă categoriile descrise de Zoso, mai pot adăuga vreo două:
Daciotul. Conduce o Dacie veche (papuc sau normală), este de obicei un localnic care va intra în drumul principal fix în fața ta. Demarajul Daciei nefiind cel de Ferrari, vei fi obligat să încetinești brusc pănă pe la 30 la oră. Daciotul va merge vreo 4 minute pe drumul național, cu 30 la oră, după care va trage pe marginea drumului sau va intra într-o curte. Timp în care în spate se vor aduna 15 mașini, două tiruri și un autocar.
Sinucigașul. Depășește în orice condiții. Chiar dacă are un Opel producție 1979 care se dublează ca valoare cu un plin de motorină. Sinucigașul depășește pe linie continuă (dacă e dublă, cu atât mai bine, senzația e mai tare), în localitate, atunci când din față vine unul cu 140…nu contează. El trebuie să fie primul.
Super-șoferul. Ăsta știe mai bine decât oricine, poate să vadă după curbe. Așa că dacă este un semafor care oprește circulația pe o bandă, super-șoferul va depăși coloana care așteaptă și va continua drumul. Că doar el știe că de după curbă, pe banda liberă, nu va veni o coloană care tocmai a primit verde. Nu se oprește nici la semnalul celor care întorc paleta aceea cu verde/roșu. Pentru că ei nu opresc decât atunci când vor ei, nu când le spun alții. Sunt un fel de Chuck Norris.
O altă surpriză a drumurilor sunt animalele din sate. Câini prietenoși, care aleargă pe lângă mașini, rațe (sau gâște? – oricum, tocite arată la fel) sau găini care traversează fără să se asigure, ori ciurda de vaci.

De pe drum

Din nou în Drobeta Turnu Severin pentru câteva zile. Drum lung (uneori plictisitor), dar zona este foarte frumoasă.

Photobucket

Photobucket

Photobucket

Movie batch

Night at the Museum – Battle of the Smithsonian

Larry Dale (Ben Stiller) are acum o companie de succes, dar când îl cheamă ”datoria” nu poate rezista și își ajută prietenii din muzeu. Filmul are câteva secvențe cu adevărat amuzante (cupidonii care cântă melodia din Titanic, apariția lui Darth Vader sau accentul faraonului), în rest este destul de previzibil și pe alocuri chiar plictisitor. Americanii se pare că sunt încă obsedați de dispariția Ameliei Earhart.

The International

Citisem câteva review-uri pentru filmul ăsta, majoritatea spunând că este un film încâlcit și greu de urmărit. Ceea ce am văzut însă a fost un film antrenant, cu răsturnări de situație. Clive Owen face un rol bun ca și agentul Salinger, a cărui anchetă este permanent împiedicată de sistemul corupt implicat în lucururi necurate.

In dă clăb

Am fost ieri la un club, cu ocazia unei zile de naștere. Se nimerea să fie și concert DJ Project. Nu prea mai umblu pe la cluburi (că de la o vârstă omul preferă un film ori o ieșire pe terasă), dar din când în când nu strică câte o ieșire din asta. Mai ales că ai prilejul să vezi niște chestii…Spre exemplu, unul din primele lucruri observate a fost că, odată intrat în club împrună cu grupul de colegi, s-a dublat media de vârstă a clienților.

M-am liniștit relativ repede, pentru că am descoperit pe loc rețeta unui clubber adevărat. Totul este în haine. Și puțină atitudine. Așa deci. La fete nu prea am ce să spun. Doar că am vazut filme porno în care actrițele erau mai bine îmbrăcate la începutul scenei decât fetele din club. Și mai bine îmbrăcate, și cu mai multe haine. De băieți (aș spune bărbați, dar puțini se încadrau) pot spune că este un must cămașa sau tricoul alb. Neapărat mulat și să se vadă ceva umflat sub tricou sau cămașă. Dacă nu brandul, măcar burta. La cămașă albă merg niște pantofi negri, și un ceas cât mai mare (nici un bai dacă e Kelvin Klein sau Dolce&Babana) la vedere. Cămașa trebuie să acopere cureaua pantalonilor, dar numai puțin, că dacă te ridici pe vârfuri să bălești după câte o fătucă de tip jail bait să se vadă buricul. Am văzut și maieuri albe, și pantaloni albi cu cămașă albă (lipseau doar șlapii și mă credeam la disco Ring în Costinești).

Muzica…ah, muzica. Mă gândeam după câteva zeci de minute că ar fi bine ca DJ să ia o pauză și să meargă să mănânce. Ca la nuntă. Dădeam eu farfuria de sarmale dacă termina. Dar nu, până la 2.45 a fost o piesă. Aceeași. Cel puțin așa am avut impresia. Apoi au început DJ Project. A căror piese au semănat toate între ele. Și cu piesa de până atunci. Aia lungă, care începuse când am intrat în club.

Un alt must have în club este Jim cu RedBull. Cine bea cola e cretin. La fel, Cuba Libre e gay (dar e bun, spun eu). Nu contează că în mod normal copiluții își puteau permite o sticlă de apă plată cu 2 paie, Jim să fie pe masă și RedBull.

Mă mai întrebam eu o chestie, așa cum stăteam acolo. Nu cunoșteam pe nimeni în club, deși la un moment dat se aglomerase. Și mă gândeam că probabil s-a făcut în Baia Mare un cartier nou și secret, unde se adună ziua toți clubberii  ăștia. Și de aia nu îi cunosc, pentru că nu știu unde e cartierul ăsta.

A fost distractiv, m-am convins că atitudinea se vede bine și de aici* (a se citi bancul) este cea mai bună și mi-am promis că revin. La anul.

*Trei barbati de 20, 40 si respectiv 60 de ani, naufragiaza intr-o noapte furtunoasa pe o insula pustie. A doua zi dimineata zaresc in departare o insula plina de femei frumoase. Cel de 20 de ani se arunca in valuri si inoata spre insula invecinata, cel de 40 de ani incepe sa construiasca o pluta pentru a face traversarea, iar cel de 60 de ani le spune celorlalti doi:
- Ce va agitati tata ca se vede bine si de aici!

Pagina Următoare »